1.”Sunt disperata. Dupa ce ca serviciul ma ocupa atat de mult, cand vin acasa gasesc o dezordine crunta I camera lui. Oare copiii nu trebuie invatati sa faca curatenie? Cateodata, l-am batut ca sa intre in programul meu, dar parca e din ce in ce mai refractar. Ce sa fac? Invatati-ma cum determin sa fie ordonat!”
Raspuns: Copiii privesc dezordinea ca pe o forma de libertate. Ei considera camera lor ca un spatiu propriu. In momentul in care le spuneti ce sa faca, cum sa aranjeze, atunci simt ca nu mai este cu adevarat al lor.
Trebuie sa mai mentionam ca extrem de putini copii sunt ordonati din fire. Totusi a va certa pe tema asta poate fi mai grav decat dezordinea insasi.
Cateva sugestii va vor da orientare, dar si stimulente pentru o strategie proprie. Daca in camera copilului gasiti dezordine, spuneti-i ca nu aveti de gand sa intrati acolo. El stie ce inseamna asta: adio povesti spuse la culcare, adio sarutul de “noapte buna”, adio joaca impreuna. Poate fi eficient cand evitati sa fiti dictatori, pentru ca ii spuneti ce faceti dumneavoastra, nu ce trebuie sa faca el.
Oricum, puterea exemplului trebuie sa vorbeasca tot timpul. Camera dumneavoastra trebuie sa arate exemplar. Daca dezordinea il copleseste, intrebati-l daca are nevoie de ajutor. Cand il ajutati, evitati cliseele care vin nechemate pe buzele parintelui: “Cum poti trai in halul asta?”,”E ca dupa cutremur pe-aici”. In schim, aruncati o remarca pozitiva cand vedeti ca lucreaza langa dumneavoastra la curatenie.
Trebuie sa aveti grija sa existe in camera rafturi incapatoare, cosuri de hartii si cutii de depozitare a jucariilor. Organizati camera cu unitatile speciale pentru copilul dumneavoastra. Sa aiba cuverturi simple, pe care sa le arunce usor peste asternut. Nu-i complicati camera cu lucruri de ornament. Totul trebuie sa fie usor de pus la loc si practic.
Unii parinti nu-si lasa copilul sa-si primeasca prietenii la el in camera daca e dezordine. E o greseala. In general, copilul tine cont de parerea celor de-o seama cu el si, cand un prieten ii spune ca in camera lui e ca in cocina, mesajul are de zece ori mai multa forta decat cea mai... suparata interventie parinteasca.
De altfel, dezordinea din camera va atrage consecinte negative, pe care trebuie sa le suporte (nu-si gaseste unele lucruri in timp ce se pregateste sa mearga la scoala). Amintindu-i continuu copilului sa faca ordine in camera, il privati de responsabilitate. In consiliul de familie, puneti-l sa hotarasca el cum sa faca pentru a restabili ordinea, iar daca intarzie sau amana, clarificati-i prin consetinte logice ce poate sa se intample: jucariile nepuse la loc vor fi puse intr-o cutie in debara si inchise pana veti obtine cooperarea copilului de a le aseza la locul lor. Nu-l lasati sa mearga cu bicicleta pana nu invata sa fie responsabil si sa o aseze in magazie, altfel i se poate fura, lasand-o afara. Pe firul acesta ganditi si actionati.
2.”Am crezut ca asta e o solutie ca sa nu mai faca prostii prin casa. Asa ca i-am deschis televizorul ori de cate ori voiam sa fiu in siguranta. Nu stiam ca poate fi asa de periculos. Acum nu mai pot sa-l dezlipesc din fata cutiei. Singurul lucru bun este ca, atunci cand se uita la TV, face liniste.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu