Cheia se rasuci in broasca si, ca un vehicul supraincarcat cu sacose, isis facu aparitia stapanul casei, care avea in custodia iubirii lui doi copii plin de viata si o sotie placuta, pe care zilnic o curta cu gesturi si cuvinte tandre.
A doua zi se implineau zece ani de la casatoria lor si, in consiliul de familie, s-a hotarat o mare sarbatoare, alaturi de cativa invitati apropiati lor.
Usa bucatariei s-a deschis si zambetul stralucitor al doamnei, preocupate de fericirea zilei de maine, se stinse tot asa de repede cum s-a si infiripat.
-Ce-i cu tine? Iti este rau? Ce este cu fata asta asa de palida?il intreaba ea.
El puse jos sacosele cu provizii si, privind-o misterioss, il spuse scurt:
-Trebuie sa vorbim imediat! Lasa tot si vino in sufragerie!
Ingrijorarea o cuprinse ca un val de frig care te surprinde, inghetandu-te.
Tatal copiilor deschise usa si spuse serios celor doi bulgari de viata, care se prapadeau pe o tema data, ca e bine sa nu faca nici o galagie, pentru ca are de vorbit cu mama lor niste lucruri foarte importante.
Copii, care nu l-au vazut niciodata asa de marcat pe parintele lor, au instalat urgent liniste, dar si curiozitate.
-Trage jaluzelele, sa nu ne vada nimen!spuse sotul doamnei lui.
Ea se conforma mecanic si, ingrozita, se adeaza pe canapea in fata lui. Isi scoase sortul si il fixa crispata.
-Du-te si inchide radioul, caci nu vreau sa aud nici un zgomot.
Sotia alerga sa implineasca porunca sotului, pe care nu l-a stiut vreodata asa de coplesit de vreo problema, oricat de stranie ar fi fost ea.
-Te rog, nu ma fierbe fara apa si spune-mi ce s-a intamplat!a insistat ea.
-Mai ai ceva pe aragaz sau la cuptor? Daca ai, stinge totul!spuse el, amplificand misterul. Si trage telefonul din priza, sa nu ne mai buruieze cineva!striga in urma ei.
Copiii au crapat usa usor, tragand cu urechea.
Ochii ei erau pregatiti sa rostogoleasca lacrimi ce de mult n-au mai vizitat fata radioasa si multumita, luminata de fericitul ei sot.
-S-a intamplat ceva cu parintii nostri?anticipa ea nerabdatoare.
-Nu! E ceva mult mai important si de alta natura!ridica el tensiunea.
Se pare ca trebuie sa anulam toate pregatirile de maine!spuse sotia, ingrozita de ceea ce urma sa auda.
-Esti pregatita sa-ti spun in seara asta sau vrei sa te menajez si sa-ti spun maine?zise el, ridicand la culme momentul.
-Nu mai rezist pana maine! Te implor, spune-mi acum sau fac atac de cord.
-Bine, draga mea ! trebuie sa-ti spun, caci nu mai pot sa tin in mine.
Ochii ei se marira de curiozitate. De abia mai respira de eotie. La camera copiilor, nici un zgomot. Ceva mai incolo, usa a scartatit scurt, semn ca cei mici erau cu radarele in functie.
-Ei bine, iata vestea pe care vreau s-o auzi: te iubesc, spuse el rar si apasat, imprastiind misterul, in timp ce pe fata lui si-a readus obisnuitele licariri jucause.
-Cum?se descarca ea. M-ai pus sa-mi opresc productia din bucatarie, sa scot telefonul din priza, sa trag jaluzelele si sa sting radioul ca sa-mi spui tu declaratia ta de dragoste?
-Da, si nu-mi pare rau!zise el candid, fericit de isprava lui. In fata cuvantului “te iubesc”, orice activitate trebuie sa inceteze!spuse el papetic.
-Chiar si inima mea? Iti dai seama prin ce tensiune m-ai trecut?
In clipele urmatoare, toate pernele de ornament din sufragerie au zburat spre “inami”.
Copii au scos un strigat de victorie, navalind peste el, siguri de o noua harjoneala.
-Macelariti-l, legati-l si sa stea zece ani fara apa si mancare!le spuse ea celor mici, participand alaturi de ei la “pedepsirea” aducatorului de vesti “misterioase”.
Scena a fost teribila, dar si declaratia de dragoste a sotului ei a fost inedita si, cu toate ca a costat ceva tensiune, i-a placut in final.
Acolo, pe covorul din sufragerie, dragostea le lumina fetele ca un joc de artificii. Pentru ca stiau cum s-o imparta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu