marți, 29 septembrie 2009

Test grila: Comunicarea-Transfuzia relatiei

1. Comunicarea buna este cand:

Vorbesti frumos
Impletesteti limbajul nonverbal cu cel verbal si cu tonul vocii
Transmiti informatia

2. Un mesaj cu continut verbal pozitiv poate fi negat de:

Greseli gramaticale
Tonul vocii si limbajul corporal
Balbaiala

3. A asculta pe partener inseamna:

A auzi ce spune
A selecta ce este important
A arata interes si intelegere mesajului verbal si pe cel nonverbal

4. Prin comunicare:

Se afirma dragostea
Se descopera reciproc si pe ei insisi
Descopera pe Dumnezeu

5. Care este prima atitudine cand vii acasa de la serviciu?

Intrebi daca partenerul a scos hainele de la curatat
Te culci o jumatate de ora
Va imbratisati, va sarutati si va intrebati pe celalalt cum a fost la serviciu

6. Comunicare profunda exista atunci cand :

Vorbesti de toate
Vorbeste elevant
Iti oferi eul tau cu tot ce simte

7. Vehicolul comunicarii poate fi:

Zgomotul de pasi
Cuvantul
Gandul

8. Ascultarea activa inseamna:

A trage cu urechea
A te misca prin camera ascultand pe partener
A asculta cu mintea, cu inima, cu urechea si cu tot corpul


Nota!
Pentru a completa si a primi evaluarea acestui Test este necesar copierea ei in Microsoft Word si trimiterea acestuia pe e-mail:dragosteadincamin@yahoo.com

7.6. Cand e senin

- Bine ai venit, dragule. Nu ma saruti? Acum o jumatate de ora am venit si eu de la serviciu. Nu-ti vine sa crezi,dar am facut o groaza, de treburi. De-abia astept sa-ti spun cate mi s-au mai intamplat astazi. Mi se pare ca esti obosit, nu-i asa?

- Da! O sa ma intind putin, sa imprastii tensiunea din mine.

Dar eu te ascult.Chiar ma relaxeaza cate o veste de la tine!

- Pot sa stau langa tine? Dar nu ma strange asa tare, ca uit ce vreau sa spun, il provoaca ea la o noua imbritisare. O stii pe colega aia a mea care a divortat acum doi ani si care m-a spus directorului ca fac prozelitism cand le spuneam copiilor mei, la clasa la care sunt diriginta, despre evenimente din Biblie?

-Imi aduc aminte de ea. E ruda cu directorul meu. Dar stiu ca te-ai purtat frumos cu ea si dupa aceea. Parca o cheama Luciana.

- Exact, continua ea, trecandu-i capul lui sub mana ei. Ei bine, mare minune! A venit si si-a cerut scuze m-a parat directorului si a spus ca o intereseaza pe si ea o Biblie si sa-i arat si ei evenimentele profetice despre care le-am spus elevilor mei din prima carte din Noul Testament, Matei, capitolul 24. Cred ca un te superi ca am invitat-o la noi fara sa te intreb.

- Bine ai facut! Totdeauna ai stiut cum sa construiesti o relatie! o incurajeaza el.

Ea se imbujora de placere si-l stranse mai tare langa ea.

- Stii ca a inceput sa planga cand am invitat-o la mine ca sa-I dau o Biblie? A spus ca nimeni n-a invitat-o si pe ea asa cum am facut eu. Si m-a imbratisat si si-a cerut din nou iertare ca mi-a facut candva raul acela. Ai acum, bomba!

- Fa sa explodeze! o impinse el.

- Sa vezi ce-o sa bubuie! zise ea, ghemuindu-se in el. Luciana mi-a zis ca ea a vazut listele cu cei care vor fi trecuti in somaj. Unchiul ei, adica directorul tau, i-a aratat si listele cu cei care vor ramane si cu cei care vor fi avansati si care vor fi afisate maine.

- Vrei sa spui ca ea stie soarta mea cu o zi inainte? se ridica el pe-o parte, privind-o cu ochii mariti de curiozitate. Mi-a pierit toata oboseala! Vrei sa spui ca de maine as putea sa fiu casnic? intreba el cu putin tremur in voce.

- Crezi ca nu o sa te iubesc la fel? Sa nu-ti faci griji, ca un om ca tine gaseste serviciu oricind! Stiu ce am la casa mea si, chiar daca n-ar fi asa, voi munci ca o leoaica pentru casa, se entuziasma ea.

- Si o sa-ti fac clatite toata ziua, o sa spal, o sa calc, o sa fac mancare si o sa aspir zilnic, zise el resemnat.

- Pardon clatite mai bune ca ale mele n-o sa faci in veci! Daca nu crezi, du-te in bucatarie sa le vezi si sa le gusti.

- Pentru cultura mea generala, stii pe care lista ma gasesc, ca sa stiu daca ma specializez pe activitati administrative?

- Ce nu stie nevasta ta? Dar ce-mi dai daca-ti spun? incepu ea negocierile.

- Depinde de lista! schita el un zambet stramb.Tu stii ca eu sunt rezistent la chestii din astea.Spune-mi doar atat: e o veste bund sau rea? Nu trebuie sa, ma menajezi! Fara ocolisuri!Asta e deviza mea! incerca el un curaj de scena.

- Daca zici ca esti pregatit, atunci afla ca vestea nu e buna!

El se facu fete, fete.

- Deci, de maine,voi fi somer! zise el pierit.

- N-a spus nimeni asta, iubitule! Esti pe lista de avansari. Esti propus ca sef de sectie, spuse ea cu o tristete in glas.

- Chiar asa? Esti o smechera! Asta numegti tu o veste rea? Era sa uit ca voi, femeile, sunteti cu filetul pe invers. Trebuie sa iesim in oras,sa sarbatorim evenimentul,sari el din pat.

- Tocmai, de-asta e o veste rea! S-ar putea sa fie ultima iesire impreuna cu tine! Un sef de sectie va fi totdeauna ocupat si va sta peste program de regula.

- Da, dar cand o sa iesim impreuna, ca trebuie sa iesim, vei fi la brat cu un sef de sectie si toata lumea o sa stie asta! glumi el.

- Pardon, vei fi la brat cu o profesoara de romana si toata lumea va afla asta! spuse ea serios.

Apoi, un ras de soprana si unul de bas s-au impletit intr-un duet pe care nimeni nu-l putea interpreta asa de perfect.

7.5.Sugestii, corectii si directii principale

Sa urmarim reteta pentru primele patru minute si ultimele patru din zi care dau nota ambiantei generale. Ca sunt patru sau

sapte,important este ca:

a) Atunci cind va intalniti la sfarsitul zilei, sa vz acordati toata atentia unul celuilalt, ascultandu-va inima, cu ochii, cu urechile,cu

cu tot corpul.

b) Nu incepeti discutia cu lista de indatoriri: ,,Ai facut ce ti-am cerut?", altfel partenerul se va simti ca un angajat.

c) Atingeti-va, sarutati-va, imbratisati-va, tineti-va de mana.

d) Prima rostire adresata partenerului sa nu fie o plangere;

e) Acordati-va un timp de relaxare. Nu va invaluiti imediat partenerul cu treburi gospodaresti. Nu va repeziti la telefon si nu

va apucati imediat de ocupatia favorita. Atentia principala e indreptata spre partenerul dumneavoastra de viata, care e mai

important decat orice.

f) Pregatiti-va mintal pentru intalnirea cu partenerul.Ganditi-va la ceea ce ii veti spune sau la ceea ce veti face. Pregatiti o surpriza

cel putin intr-o seara pe saptamana, facand un lucru pe care-l faceti mai rar.

g) incercati sa aratati cat mai atragator pentru partener, un miros proaspat, o aranjare rapida a parului, o tinuta lejera, dar

atractiva.

h) Un telefon inainte de a veni, prin care ii spuneti ca sositi in cel mai scurt timp, si o veste buna pe care i-o dati partenerului

aranjeaza,cele patru minute de intalnire ca sa fie o sarbatoare.

Un autor de sfaturi maritale, H. Norman Wright, a selectat douazeci si trei de principii de comunicare care nu pot fi amendate de ineficienta.

Sa le parcurgem in ideea ca ele pot fi operante si binefacatoare conduitei de comunicare eficienta.

1. Dupa un timp de separare(chiar daca este vorba de numai cateva ore), intampinati-va partenerul cu un zambet,o vorba buna, o atingere,un sarut, un compliment,o gluma sau amintirea unui succes trecut.

2. Stabiliti o perioada de tranzitie intre timpul petrecut la serviciu (sau la alta activitate de raspundere) si restul zilei. Perioada de tranzitie este necesara pentru“decompresiune", astfel incat presiunile, frustrarile, oboseala, supararea sau anxietatea sa nu afecteze comunicarea conjugala. Unele cupluri petrec impreuna cateva minute, ascultando muzica linistitoare sau relaxandu-se impreuna in fotoliu sau intinsi in pat, pentru dezbracarea de oboseala zilei.

3. Nu discutati despre subiecte importante, ca te pot duce la neintelegeri, cand unul dintre parteneri este suparat, bolnav sau suferind.

4. Stabiliti un timp zilnic, in care sa abordati problemele importante ale familiei si sa rezolvati problemele care au aparut. In aceasta,,perioada hotaririlor", nu permiteti sa fiti intrerupt si nu faceti altceva, cum ar fi servitul mesei, mersul cu masina, urmarirea televizorului.

5. Incercati sa gasiti o solutie in timpul in care discutati problemele.

6. Stabiliti un timp cand discutati despre lucruri ce nu stirnesc controverse,zilnic, daca este posibil. Printre subiectele care pot fi abordate se numara: experientele din timpul zilei sau din trecut; planuri si hotarari care nu produc dispute sau in care hotararea este luata numai de un partener.

7. Nu va invinovatiti partenerul. Pastrati-va nemultumirile pentru "perioada hotararilor".

8. Nu schimbati subiectul inainte ca amandoi sa-si fi spus parerea.

9. Evitati sa discutati despre lucruri care s-au intamplat in trecut

sau se pot intampla in viitor, daca este vorba de subiecte controversate.

10.Fiti specifici in discutii. Definiti cu grija cuvintele si evitati generalizarile sau exageririle.

11. Confirmati spusele partenerului prin cuvintele voastre, de exemplu: "inteleg", "imi dau seama", "da", "desigur"etc.

12. Incercati sa fiti consecventi in comunicarea verbala si cea nonverbala, pentru a transmite un mesaj clar. Nu faceti complimente pe un ton indiferent. Pastrati o mimica placuta a fetei.

13. Fiti cat se poate de precisi in descrierea evenimentului sau obiectului de care vorbiti. Nu uitati ca vorbiti din perspectiva voastra.

14. Apreciati-l pe partener pentru lucrurile placute pe care vi le spune. Folositi cuvinte si expresii despre care sunteti sigur ca il vor convinge de aprecierea voastra.

15. Discutati cu partenerul despre subiecte care stiti ca ii fac placere. Daca partenerul nu este dispus sa discutati subiecte placute voua, nu ezitati sa-i aduceti la cunostinta lucrurile despre care va face placere sa discutati.

16. Nu exagerati niciodata pentru a va dovedi dreptatea.

17. Nu cititi gandurile partenerului, si nu faceti presupuneri despre afirmatiile lui.

18.Nu insistati asupra detaliilor sau a lucrurilor neimportante.

19. Raspundeti complet, dar nu excesiv de lung, cand va vine randul.20. Repetati: ce a spus partenerul, daca credeti ca nu ati inteles bine afirmatiile lui.

21.Nu ocupati prea mult timp cu relatarile ce privesc persoana dumneavoastra, ci lasati loc pentru desfasurarea informatiilor si trairilor din zi ale celuilalt partener.

22. In special barbatii sa-si etaleze o gama mai bogata de expresii nonverbale,ca participarea afectiva sa stimuleze comunicarea partenerului.

23. Rugati-va zilnic unul pentru celalalt in auzul partenerului si aratati, prin diferite ocazii,cat de pretios este pentru voi.

luni, 28 septembrie 2009

7.4. Are vreun rost?

Nu se poate trai si fara comunicare? Intrebarea aceasta suna ca urmatoarea: “ Un se poate trai fara sa respiri?” Daca o punem, o facem ca sa subliniem importante ei. Nu exista nici un timp cand sa un comunicam. Intrebarea este cum comunicam.

* In primul rand, comunicarea identifica nevoia noastra de schimbare, deoarece, intr.-o relatie de parteneriat in casnicie, fara o schimbare a celui care se casatoreste, un e posibila casnicia. Nici un individ un intra in casatorie fara nevoia de schimbare.

* In al doile rand, comunicarea hraneste relatia si o creeaza in acelasi timp, fara de care viata un e posibila.

* In al treilea rand, prin comunicare ocazionam dragostea profunda, care e oxigenul vietii de camin.

* In al patrule rand, prin comunicare un doar ne oferim celuilalt cu tot launtrul nostru, ci transmitem adevarul de sus, care permanentizeaza relatia si o dezvolta.

* Si, nu in ultimul rand, printr-o comunicare profunda, noi Il descoperim pe Dumnezeu in relatia noastra, ceea ce face casnicia puternica si durabila, aratand spre Cel care recreeaza orice camin in care este invitat: “Cheama-Ma si-ti voi raspunde; si iti voi vesti lucruri mari si puternice, pe care nu le cunosti”(Ieremia 33:3)

7.3. Ce descoperim

Exista doua perioade esentiale de comunicare dintre cei doi parteneri. Ambele dureaza patru minute. Primele patru minute imediat dupa trezire si primele patru minute dupa intalnirea de seara. Dupa unele studii, cele opt minute sunt socotite cruciale pentru atmosfera din cadrul cuplului. In acest timp se poate afirma dinnou dragontea, se pot discuta probleme de interes comun si se pot impartasi sentimente. Cele doua contacte de succes dezlantuie o influenza pozitiva asupra celorlalti membri ai familiei.

* Prin comunicare, descoperim un doar persoana cealalta si nevoile ei, ci si pe noi insine prin feed-back-ul pe care partenerul nostru ni-l ofera, dandu-ne posibilitatea corectarii trasaturilor de carácter neformate.

* Motivul de fond pentru care o casatorie se desface este datorat lipsei comunicarii, care duce la lipsa increderii. Si daca increderea a disparut, dragontea un mai are suport.

Comunicarea un cheama pe un partener sa se adapteze la natura vietii celuilalt, ci creeaza o noua natura, un nou vocabular si o vointa in care cele doua veinte initiale se topesc intr-una.

Cele mai inalte comunicare intre partenerii de casnicie este aceea care este formata de comunicarea pe verticala, cu Dumnezeu, a celor doi, din care isi trag intreaga forta a dragostei si unde invata sa se raporteze unul la altul asa cum Dumnezeu Se raporteaza la noi.

Cand fiecare dintre cei doi va ajunge binecuvantare unul pentru altul, relatia se eternizeaza prin credinta dupa modelul din Ioan 17:3 “Si viata vesnica este aceasta: sa Te cunoasca pe Tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe Isus Cristos pe care L-ai trimis Tu!”

sâmbătă, 26 septembrie 2009

7.2. Sa facem prezentarile.

Daca m-ai intreba: ,,Care este cel mai rasarit aspect al casniciei pe care trebuie sa-1cunoastem?",atunci ti-as raspunde:

,,COMUNICAREA!''

Fara comunicare nu exista relatie si fara relatie nu e viata.

,,Comunicarea este pentru dragoste ceea ce este sangele pentru corp",spunea Reule Howe in ,,Miracolul dialogului".

Cand comunici, te comunici. Gradul in care te oferi partenerului tau de viata se stabileste prin comunicare.

,,Un cuvant spus la vremea potrivita este ca niste mere de aur intr-un cosulet de argint" (Proverbele 25,11).

Deci, cuvantul ar fi vehiculul gandului si al sentimentului care strabate traseul de la sursa la destinatie,de la emitator la receptor. Dar, atunci cand un cuplu se casatoreste, impletesc doua lumi si doua limbaje. Desi te-ar putea surprinde, totusi te casatoresti cu un strain. Si asta se vede prin faptul ca, desi folosesti aceleasi cuvinte,totusi sensurile sunt diferite in multe cazuri:,,Poti sa-mi faci doua cumparaturi cand vii de la serviciu?" ii telefoneaza sotia.,,Desigur", ii raspunde el. Mai tarziu,afli ca cele doua lucruri inseamna zece articole de la patru magazine.Sau: ,,Putem intra putin in acest magazin?"il imbie sotia pe cel mai aproape om de linga ea.Si dupa o ora si jumatate iese. Care e intelesul cuvantului , putin"?

Dar o comunicare poate avea loc si prin gesticulatie,prin usi trantite, prin privire intr-o parte sau prin incruntare. Aceste forme de comunicare sunt nonverbale si, nu de putine ori, intra in contradictie cu cele verbale. Cand un sot ii spune sotiei: ,,Draga mea, esti o dulce", dar este cufundat in citirea unui ziar, ce va crede ea?Cand o sotiei isi intreaba sotul:,,Cum a fost la serviciu?" pe un ton monoton si neutru, in timp ce trece prin camera fara sa se opreasca sa primeasca raspunsul, carui mesaj ii va raspunde sotul, celui verbal sau celui nonverbal?Ascultatorul aude apro-

barea si vede dezaprobarea. Rezultatul este confuzia. In cele mai multe cazuri,ascultatorul ignora mesajele verbale si reactioneaza

la cele nonverbale.

Dar ce parere aveti despre tacere? Este si ea o forma de comunicare. Cel mai adesea ea comunica nemultumire, manie, suparare, proasta dispozitie sau dispret. Mesajele tacerii pot fi:

,,Nu-mi pasa de tine!", ,,Nu ma intereseaza!",,,Nu meriti sa-ti raspund!-",,,Ti-o coc eu!;, ,,Iti arat eu tie!"

Uneori, tacerea poate comunica si fericire, satisfacfie, multumire: ,,Voi tacea in dragostea Mea", zice Domnul.

Aduceti-va aminte de cele trei componenteale comunicarii: a) continutul, b) tonul vocii, c) semnalele nonverbale.Aceeasi propozitiei si schimba sensul prin simpla schimbare a tonului vocii, a gesturilor sau a actiunilor.

A ramas mereu sugestiva, in acest sens, intamplarea cu scrisoarea trimisa de baiatul din armata parintilor nestiutori de carte.

- Gheorghe, citeste-mi si mie scrisoarea asta de la baiat, ca tocmai a sosit si nu pricep neam mazgalelile astea!

- Nu am timp, mosule! Nu vezi ca, sunt cu caruta la coceni?

- Hai, ca-ti dau un cas daca mi-oi citi, se milogi nepriceputul om la carte.

- Bine! Di-mi-o repede! Deci, nea Ioane,uite cum incepe:

,,Dragii mei parinti, eu sunt sanatos,ceea ce sanatate va doresc si voua. Aici mancarea e proasta si putina, asa ca trimiteti ceva

bani", citi rastit Gheorghe.

- Chiar asa spune? il opri nea Ion. Uite la el cum ne porunceste plodul asta. N-are pic de respect fata de noi, care l-am crescut.

N-o sa vada nici un sfant de la mine. Nu-i e rusine! Ajunge, Gheorghe! M-am lamurit!

- Dupa cateva zile, scrisoarea mototolita ajunge in mainile logodnicei baiatului care tocmai trecuse sa-I vada pe viitorii socri.

- Ce mai spune fatuca, baiatu' asta in scrisoare,ca tare m-a amarat?

- Pai,ce sa zica! Asculta: ,,Dragii mei parinti, eu sunt sanatos,ceea ce sanatate va doresc si voua. Aici mancarea este proasta

(citi fata pe un ton plangaret)si putina, asa ca trimiteti ceva bani",termind ea rugator.

- Chiar asa spune? se induiosa nea Ion. Sarmanul,cat suferi! Pune-i tu, Anisoara, banii astia la posta.

Fara, comentarii.

Cele trei componente ale comunicarii trebuie sa fie complementare pentru ca un mesaj simplu sa fie transmis. Cercetarile au aratat ca o comunicare eficiente consta din 7% continut (mesaj verbal), 38 %tonul vocii si 55 %comunicare nonverbala.

* Problemele conjugale pot proveni din comunicarea nonverbala ineficienta sau din incapacitatea de a armoniza comunicarea nonverbala cu cea verbala. Ascultatorul intelege mai repede semnalele nonverbale decat confinutul mesajului,

* Inflexiunile vocii sunt purtatoare importante de mesaje. Noi interpretam sunetul unei voci, fie ca ne dam seama, fie ca nu. Deregula, ne dam seama de emotiile vorbitorului dupa inaltimea, ritmul si volumul sunetului. Putem deslucí sinceritatea sau ipocrizia,convingerea sau indoiala, adevarul sau falsitatea celor

mai multe afirmatii pe care le auzim.

* Aminteam ca, atunci cand cei doi se casatoresc, se unesc doua civilizatii si doua limbaje. Relatia devine tot mai stransa,in masura in care partenerii isi iau timp sa inteleaga reciproc limbajele lor.

Unii oameni comunica mai bine pe cale vizuala, altii pe cale auditiva, iar altii pe cale emotionala. Daca fiecare invata modul de comunicare al celuilalt, comunicarea va fi tot mai buna si apropierea afectiva va suda casnicia in dragoste.

Cel care este inclinat spre comunicarea vizuala,va folosi expresii ca:,,vad ca esti bine orientat",,,aratami cum ai facut" sau ,,pare o idee interesanta".

Persoanele cu tendinte spre comunicarea auditiva vor folosi sintagma ca: ,,am auzit bine", ,,nu sund rau" sau ,,repeta-mi, te rog, ce ai spus".

Cind se comunica pe baza sentimentelor, vom auzi expresii ca: ,,simt ca sustii", ,,ma simt asa de bine in pantofii acestia" sau ,,instinctul imi spune ca sunt pe un drum bun".

Merita sa-ti iei timp pentru a cunoaste modul de comunicare al celuilalt, iar rasplata va fi pe deplin asigurata prin satisfactia unei relatii cat mai coerente si stranse asigurand cunoasterea cat, mai buna a partenerului si raspunsul cel mai asteptat.

Cand vorbim despre comunicare in cadrul casniciei, ne gandim nu doar la transmiterea de informatii si idei, ci la acea oferta a sinelui,cu tot vartejul de sentimente si trairi complexe pe care le are o fiinta. Si totusi nu acesta este darul cel mai mare pe care il

putem oferi. Exista un dar mult mai apreciat,pe care il gasim in comunicare, si acesta este darul ascultarii.

,,Orice om sa fie grabnic la ascultare",spune Cuvantul in Iacov 1:9 sau: ,,Cine raspunde fara sa fi ascultat, face o prostie si isi trage rusinea" (Proverbele 18:13) sau ,,cand striga cei fara prihana, Domnul aude si-i scapa din toate necazurile lor" (Psalmii 34:17).

A asculta inseamna a dovedi dragoste si empatie fata de persoana care vorbeste. Ascultarea plina de sensibilitate inseamna o cale deschisa spre intimitate.Este evident ca, atunci cand asculti, nu te gandesti raspunsul pe care sa-l dai; accepti fara a judeca la ceea ce spune, insemnanda a intelege ca partenerul ti-a comunicat parerea lui, chiar daca nu esti de acord cu continutul mesajului; trebuie sa poti repeta mesajul comunicat si sa spui care au fost emotiile partenerului pe care le-ai desprins din felul in care a fost comunicat mesajul,intelegand lucrurile din perspectiva lui.

Din cele 75 de provente din timpul vostru afectat comunicarii, 33 sunt dedicate vorbirii si 42 sunt dedicate ascultarii, ceea ce presupune importanta celei din urma. Pentru a obtine o ascultare atenta, trebuie sa fim constienti de obstacolele frecvente, care

pot impiedica o comunicare eficienta.

* Spiritul defensiv este un obstacol des intalnit in timp ce asculti, te gandesti cum sa te scuzi, sa te aperi, pierzand sensul mesajului interlocutorului. Raspunsurile defensive te duc la concluzii premature:,,Stiu ce vrei sa spui". Apoi, poti intelege

din cuvintele partenerului ceea ce vrei sa intelegi sau crezi ca va spune ceea ce ai spune si tu, daca ai fi in situatia respectiva. In concluzie, ascultatorul aflat in defensiva transforma tot ceea ce se spune intr-un atac la propria persoana.

* Atitudinile si conceptiile pe care ti le-ai facut despre un om pot reprezenta o alta piedica din calea ascultarii. Datorita parerilor noastre preconcepute, noi respingem persoana sau personalitatea lui fara a mai asculta ce are de spus.

* Ascultarea poate fi impiedicata de conflictele interioare. Ne este greu sa ascultam atunci cand participarea noastra emotionala devine atat de intensa, incat nu mai putem pastra o distanta sanatoasa. Daca partenerul tau are anumite exigente fata de tine, capacitatea ta de a asculta ce spune se poate diminua.

* Asemanator spiritului defensiv sunt intreruperile,care constituie un obstacol daunator ascultarii. Pentru ca partenerul tau nu trece suficient de repede la esentialul mesajului sau, intrerupi sau anticipéis ce o sa spuna interlocutorul. Cei obisnuiti sa intrerupa nu-si iau timp sa asculte ce li se spune,ci isi formuleaza propriul raspuns:,,O, asta nu-i nimic! Sa vezi ce am patit eu!,,

* Atunci cand eviti contactul privirilor, transmiti celuilalt neincredere, dezinteres si lipsa de atentie.

* Ascultarea filtrata sau ascultatorul selectiv isi alege mesajele potrivit atitudinii pe care o are. Daca are o atitudine negativa, va ignora mesajele pozitive sau le va prelua doar pe cele care il fac bine, respingandu-le pe cele suparatoare, care ar duce la diferende.

* Ascultatorul insensibil este incapabil sa receptioneze simtamintele sau emotiile din spatele cuvintelor. supraincarcarea mintii constituie un alt obstacol in ascultarea cu atentie.

Dupa cum se poate constata, exista o diminuare a ascultarii in anumite momente din zi in care oboseala fizica sau mintala formeaza, comunicarea.

Cateva cuvinte de ordine care reduc riscul obstructionarii comunicarii ar fi:,,Adapteaza-te, schimba-te si consolideaza schimbarile pozitive!"

miercuri, 23 septembrie 2009

7.1. Cand este nor

- Bine ai venit, dragule.Nu ma saruti? Acum o jumatate de ora am venit si eu de la serviciu. Nu-ti vine sa crezi, dar am facut

o groaza de treburi. De-abia astept sa-ti spun cate mi s-au mai intamplat astazi. O stii pe colega aceea mea care a divortat acum

doi ani si care m-a spus directorului ca fac prozelitism pentru ca le-am predat elevilor, unde sunt diriginta, despre creatiune? Ei

bine, astazi ma opreste si...

- Draga, sunt obosit. Vreau sa stau putin linistit si sa inched ochii, ca sa ma mai limpezesc.

- Nu-mi ia nici cinci minute sa-ti spun, ca e foarte important Nu cumva ai avut ceva necazuri la serviciu?

- Nu, raspunse el sec.

- Nu se poate sa nu fi avut vreo neplacere cu vreunul dintre colegi. Simt eu ca sunt pe aproape,nu-i asa?

- Nu, o scurta barbatul.

- Ti-a aprobat seful din orele suplimentare pe care le-ai facut saptamana trecuta, cand ai venit mereu la noul seara? Vorba aia,

e pe uzura ta si pe rabdarea mea.

- Nu stiu inca, spuse el fara chef.

- Bine ca mi-am adus aminte,il asalta ea din nou. Te-ai hotarat cand iti iei concediu,ca sa stiu sa-l programez si eu pe-al meu?

- Inca nu, spuse,intinzandu-se in pat si inchizand ochii.

- Dar ce mai aEtepli? Vrei sa ma duc eu sa vorbesc cu directorul tau? Sau vrei si-ti petreci concediul singur, cum ai mai facut-o acum. trei ani?

La de-astea esti buna, mormai el din pat.

- Vrei sa spui ca de altceva nu sunt buna, decat sa-ti bag bete in roate, nu-i asa?Si eu care i-am facut clatite domnului meu

pand acum si i-am cumparat halva cu cacao,ca dulcele asta ii place lui, si poftim cum ma trateaza dumnealui! Bine, domnule!

Am sa-ti pun in clatite acreala de corcoduse si peste halva praf de scarpinat, ca asta vrei si asta esti!

Usa s-a inchis trosnind.

Dupa doua minute, usa se deschise brusc!

El facu ochii mari, simtind o noua vijelie.

- Doar asta voiam sa stii, spuse ea pe un ton ridicat. Colega asta a mea e ruda cu directorul tau si mi-a spus ca are lista cu cei

pe care vrea sa-i avanseze pe cei pe care ii va da in somaj. Dar si pe tine nu te intereseaza asta.

- Si ti-a dat lista? sari el din pat.

- Nu ma intereseaza, raspunse ea rece,inchizand usa cu acelasi tronc.

El, dupa ea in bucatarie.

- Si zici ca ai putea s-o obtii? o asalta el.

- Te rog sa ma lasi in pace.Sunt foarte obosita si nu mai pot discuta cu nimeni la secunda asta. De fapt, mi se pare ca ai spus

ca si tu esti obosit si ca n-ai nevoie de povestea nimanui. Chiar asa, ma duc sa ma culc si eu putin, ca sa ma refac.

- Poate vrei sa te ajut cu ceva, zise el, sperand ca ea sa revina la povestea care la inceput l-a plictisit, dar acum il interesa la culme.

Ochii lui se pierdura in gol pentru cateva secunde si apoi se auzi un zgomot, ca atunci cand lovesti cu paleta de tantari pe

perete.Ea se napusti in bucatarie, gandindu-se ca el a spart ceva si ca era o ocazie de a-l face de doua parale

- Ce-ai facut? Ce s-a intamplat? il interoga ea.

- Nimic. Absolut nimic, zise el resemnat.

Bineinteles ca nu l-a crezut. Cu spiritul ei de observatie,a descoperit in cele din urma misterul: un obraz al minunatului ei

sot era rosu, iar celalalt, normal.

Iesi satisfacuta pentru judecata corecta a sotului ei. Ce se

intamplase?

Nimic. Absolut nimic. Doar ca el si-a tras cu pofta o palma peste obraz, de i-a sarit somnul in Marea Neagra, inecandu-se.

- Asa-mi trebuie! isi mai trase el o critica.

7. Transfuzie de viata( comunicarea)

Iata-ne ajunsi la al saptelea modul si tot odata si ultimul cu titlul de Transfuzie de viata-comunicarea. Prin urmarirea acestui modul vom descoperi impreuna importante comunicari. Cat este de importante ea? Asa cum spune si titlul, este ceva esencial, ca si sangele pentru viata asa este comunicarea pentru relatie. Va doresc un Studio cat mai placut si benefic. Domnul sa va binecuvanteze.

marți, 1 septembrie 2009

Test grila: Conflictul in familie

1. Care pot fi sursa de conflict?

Originea etnica
Pareri dferite cu privire la valori

2. Ce se intampla cu conflictele nerezovate?

Se stinge cu timpul
Se uita chiar de-a duoa zi

3. Care dintre metodele de abordare a conflictului este corecta?

Compromisul
Cedarea
Rezolvarea

4. Intr-un conflict care duce la cearta, cine este atacat?

Persoana cealalta
Problema
El insusi

5. Conflictul care nu duce la cearta este o ocazie de a dezvolta:

Ideea de conflict Relatia

6. Pentru rezolvarea conflictului este bine sa folosesti in propozitie:

Persoana a III-a
Persoana a II-a
Persoana a I-a

7. De regula, intr-un conflict responsabili sunt:

Doar o singura persoana
Rudele celor doi
Ambii parteneri

8. Numarul de conflicte rezolvate duce la:

Cresterea memoriei
Cresterea tensiunii arteriale


Nota!
Pentru a completa si a primi evaluarea acestui Test este necesar copierea ei in Microsoft Word si trimiterea acestuia pe e-mail:dragosteadincamin@yahoo.com

6.9. Cand este senin

Era prima zi dupa luna de miere si prima zi de lucru a tanarului proaspat casatorit. Ea a ramas acasa si a facut prima ei mancare pentru iubitul ei. Trei feluri, o prajitura si o budinca.

- Oau! se uimi Lucian cand intra in bucatarie. E mai mult decat mi-am inchipuit! Ce varietate si ce mirosuri! Esti o gustoasa! o rasfata el.

- Apropo de gustoasi,nu vrei si gusti ciorba? il imbie ea.

- Cu viteza luminii! se executa el. Cum o facea mama! o lauda Lucian. Si drobul, e o minunitie! Ce sa mai zic de ciulama! Nu merit atatea bunatati! Totusi parca ceva lipseste! spuse el fara sa

realizeze ce ar putea sa insemne observatia lui.

- Ce lipseste? se interesa soata lui, intunecandu-se la fata.

- E ceva ce nu-mi dau seama.E nemaipomenita,dar parka lipseste ceva ce nu lipsea la mama.

- Si nu-ti aduci aminte? il interoga sotia cazuta de-abinelea in dezamdgire.

- Uite, nu-mi pot aduce aminte! E ceva ce da sic mancarii. Leustean si morcov ai pus?

- Am pus! se rasti ea.

- Telina, ceapa, marar ai pus? o intreba el, nepricepand tensiunea ei.

- Am pus! ii zise ea scurt.

- Sa-i dau telefon mamei s-o intreb, ca sa nu mai stau in tensiunea asta! continua el inocent.

- Nu-i nevoie! ii spuseea rece.Toata mancare e facuta dupa reteta mamei tale. Umbra ei este aici, in toate cele trei feluri de mancare. Si as vrea sa stii ca tensiunea mea este de zece ori mai

mare ca a ta. Am priceput, stimate domn! Mancarea mea nu are gust, iar eu nu am nici un haz. In schimb,mancarea mamei tale are tot ce-i trebuie, chiar daca pune in ea exact ce am pus si eu.

Nu am decat o singura explicatie.Oricat m-as stradui, niciodata mancarea pe care ti-o voi face nu va avea gust ca la mamicuta ta, acasa.Dar am si rezolvarea!

Si, pana sa priceapa el, tanara lui doamna arunca ciorba in chiuveta si cele doua feluri scazute, la cos.

- De ce-ai facut asta?intreba el ravasit.

- Pentru ca mancarea mea nu are sic, domnule! i-o reteza ea

si-l lasa ca o culme de rufe atarnand pe jos.

,,Ce-amputut sa fac?" se certa tanarul domn, care nu mai simtea nici urma de miere in gura, dupa luna petrecuta cu iubita lui. Parca ieri i-a spus ca el prevede, in mod profetic, ca prima lor

cearta va avea loc dupa o suta cincizeci de ani si va fi cu prvire la cine sa aiba intaietate la plimbat nepotii in parc.A venit mai repede decat a prevazut.

,,Cine m-a pus sa caut eu gustul de acasa, de la mama? pur si simplu i-am frant toata bucuria pe care a strans-o in toate felurile de mancare pe care mi le-a facut doar pentru mine. Imi vine sa-mi smulg parul din cap de ciuda. Degeaba, ca mintea ramane aceeasi si doar cu ea am facut gafa asta cu care i-am schilodit sufletul ei curat."

Deodata, a incremenit. O lua pusca spre dormitorul in care domnita lui ranita plangea de se prapadea.

- Iubito, mi-am adus aminte ce mai lipsea mancarii tale! spuse el victorios.

- Spune-i mamei tale, nu mie, ca nu ma mai intereseaza, capitolul asta! spuse ea printre sughituri.

- Crede-ma,merita sa stii! Dar, mai intai, iarta-ma! Eu sunt de vina! Numai eu, pentru ca nu am stiut cum sa pun problema.Ma ierti? ceru el indurare.

- Degeaba te iert, ca eu tot nepriceputa raman, spuse ea mai imbunata.

- Daca ma ierti, iti spun si,dupa cev ei afla,vei avea o satisfactie fantastica! o ademeni el.

- Bine, te iert! zise ea neincrezatoare.

- Tine-te bine! o echilibra el, pus pe sotii. Domnita mea, ingredientul care lipsea nu din mancarea ta, ci din a mea, este...cum de nu mi-a dat prin cap mai repede? o lungi el.

- Hai, spune iute, ca nu mai pot sa rabd! se ruga ea.

- Exact ce ai spus tu acum, asta lipsea!

- Ce am spus eu? se nedumeri ea.

- Ai spus,,iute" chiar adineauri.

- Nu inteleg! insista doamna lui.

- Scumpa mea, ceea ce lipsea mancarii mele este pufina boia de ardei iute. Asta da sic pentru mine.

- Pai, de unde sa stiu eu ca tu vrei chili? isi reveni tanara lui sotie.

- Nici mama nu voia sa stie.Dar eu ii spuneam asa:mi-ai pus mancarea in farfurie, de-acum este a mea! Ce fac eu mai departe, ma priveste! Si presaram putina boia pe orice mancare,chiar daca

mama protesta.

- Dar nici eu nu sunt de acord cu boiaua! isi intra ea in normal.

- N-am spus eu ca semanati? Ai facut mancarea exact asa cum o facea mama, insa gustul, contestat, ce-i drept, il dadeam eu, fara sa impun si altora preferinta mea. Doar eu sunt de vina

pentru ce s-a intdmplat.

- Si eu am partea mea de vina, ca prea m-am ambalat. Ma ierti?

- Nu, nu! Tu esti curata! Eu am fost iute, inainte ca sa-mi dau seama de boia.

Chiar acolo, langa cosul de gunoi, unde mancarea cea buna,ca la mama acasa" era rasturnata, cei doi s-au sarutat si s-au imbratisat, soptindu-si reciproc vina si iertarea.

Si dupa toate astea, zglobia lui sotie se infipse iar in oale.

- Ce faci? intreba el speriat.

- De la capat! ii raspunse ea voioasa.