Cei care stiu sa trateze deosebirile vor consolida calitatea casniciei.
Cei doi, care la inceput sa prezentau cu doua culturi diferite, prin acceptarea reciproca a diferentelor innascute sau de temperament, vor crea o singura cultura, care va primi straluciri noi ale dragostei, si viata lor de parteneri se va consuma intr-o continua sarbatoare.
Respectand deosebirile, cei care traiesc aceste experiente se vor respecta pe ei insisi si vor fi capabili sa iubeasca neconditionat. Si mai este ceva uimitor: prin renuntare la lupta pentru a exclude ceea ce este diferit si prin acceptarea a ceea ce este specific partenerului, se da loc unei virtuti care este tinuta la usa in frig, pentru ca nu este apreciata de firea pamanteasca – smerenia. Cei doi vor spune in acelasi timp si amandoi vor avea dreptate: “Tu esti mai bun decat mine!”
Cand diferentele nu sunt intelese, se angajeaza o lupta pentru a-l constrange pe celalalt, ca el sa se alinieze la asteptarile lui, iar resentimentul, pierderea reciprocitatii afective si suferinta vor fi partea acelei casnicii.
Prin incapacitatea de a accepta ca celalalt sa fie diferit, va rezulta pierderea respectului pentru partenerului de viata, dar si pierderea respectului de sine, iar conflictele devastatoare vor duce la excluderea dragostei, cea mai cumplita calamitate consemnata in viata celor doi. Dar asta nu trebuie sa se intample!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu